Igas Constantin Traian - Senator PD-L de Arad

FRUMUSENI

Sate componente: Alunis
Populaţie: 2.690
Suprafaţă: 4.315 ha
Distanţă Arad: 17 km

Comuna Frumuşeni,comună nou înfiinţată, se află situată în nord-estul Câmpie Vingăi şi ocupă o suprafaţă de 4315 ha. Comuna este constituită din satul cu acelaşi nume-sat reşedinţă de comună situat la o distanţă de 17 km faţă de municipiul Arad şi satul Aluniş.

Populaţia comunei număra la ultimul recensământ 2690 locuitori din care 98,5% erau români, 0,6% maghiari, 0,8% germani si 0,1% alte naţionalităţi şi populaţie nedeclarată.

Prima atestare documentară a localităţii Frumuşeni datează din anii 1080-1090, deşi urmele locuirii pe aceste meleaguri datează din epoca bronzului - pe teritoriul comunei, în locul cunoscut sub denumirea "Dosul Caprei", a fost descoperită o aşezare fortificată aparţinând epocii mai sus amintite şi două aşezări ce sunt datate ca aparţinând epocii fierului.

Satul Aluniş este atestat documentar în anul 1828.

Economia comunei este una predominant agrară, cu ambele sectoare componente bine dezvoltate. Valoarea fondului construit, forma şi organizarea gospodăriilor, au făcut ca ansamblul arhitectural rural al localităţii să fieinclus în arealul cu valoare culturală de interes naţional.

Zona comunei Frumuşeni a fost favorizată de configuraţia geografică, de factorii dinamici şi de reşeaua hidrografică dominată de cursul Mureşului. Primele descoperiri datează din epoca pietrei, mai exact din paleoticul mijlociu.
Descoperirile de la Frumuşeni (precum şi cele de la Cladova şi Zăbrani) constau în unelte din silex şi quartz aăarţinând culturii musteriene. Acest spaţiu a fost locuit neâncetat. Din perioada culturii otomane s-au făcut descoperiri arheologice la Aluniş. Aceste descoperiri arheologice atestă o puternică tradiţie de tip Dridu, despre care este recunoscut faptul că reprezintă cultura material - spirituală a comunităţilor autohtone strămoşeşti, după confruntarea cu populaţiile migratoare.
Zona cunoaşte o înflorire deosebită în timpul lui Ahtion, când o importantă ramură de activitate economică a fost transportul de sare pe Mureş. Dreptul de a deţine pe Mureş vase care transportau sare il aveau numeroase mănăstiri , iar un port important a fost si la Zeudy (Frumuşeni).
Au existat şi fortificaţii precum la Vladimirescu şi Feldioara. Cetatatea de la Frumuşeni a fost deosebit de importantă, ea a fost situată in vechea insulă, Hodă a Mureşului Szodi (Frumuşeni).
În 1402 comitatul Aradului s-a înfrumuseţat cu târgul de la Frumuşeni afirmă academicianul Ştefan Pascu în voievodatul Transilvaniei.
La 1470-1499 este pomenit castelul de la Frumuşeni (Castelum Zewdej).
Cetatea de aici a fost cucerită de răsculaţii conduşi de Gheorghe Doja şi distrusă în timpul răscoalei lui Iovan Nenada.
Construirea satului Schondorf - dupa ce băştinaşii au fost îndepărtaţi - se leagă de numele lui Iosif von Neumann care în 1766 ridica satul cu un număr de 200 case. Tot acum a fost înfinţat şi satul Aluniş. Coloniştii au fost aduşi aici din regiunea Rinului şi Alasciei. În marea lor majoritate au fost şvabi, dar au fost între ei şi francezi germanizaţi după cum ne arată numele de Blanche, Chambre, Andre.
Ca şi ceilalţi colonişti şi cei din zona actualei comune Frumuşeni au beneficiat de anumite privilegii, dar au avut şi obligaţia de a planta duzi pentru creşterea viermilor de mătase. Nu se permitea tăierea duzilor, iar dacă cineva îndrăznea acest lucru, plătea cu viaţa.
Societatea şvabilor a fost una închisă. Erau extrem de rare cazurile de căsătorii cu cetăţeni din satele învecinate. Cetăţenii au participat la cele două războaie mondiale, iar în memoria celor căzuţi au fost ridicate monumente.(există şi acum în parcul din sat).
După 1945 aici au fost colonizaţii românii care au beneficiat de pământ ca urmare a legii agrare. Dintre şvabi mulţi au fost duşi la muncă îîn URSS şi cei care şi-au pierdut viaţa (datorită muncii şi condiţiilor inumane) nu au fost puţini.
Din păcate, plecarea masivă a şvabilor în Germania, v-a determina o scădere a potenţialului economic al comunei şi venirea în zonă de cetăţeni din mai toate colţurile ţării.