Igas Constantin Traian - Senator PD-L de Arad

NADLAC

Populaţie: 8.144
Suprafaţă: 132,5 kmp
Distanţă Arad: 50 km
Atestare documentara: 1313

nadlac1 Situat în partea de vest a judeţului Arad, la 50 km faţă de reşedinţa de judeţ, la graniţa de vest a României, oraşul Nădlac constituie principala poartă rutieră de intrare în ţară dinspre Europa occidentală. Oraşul are un teritoriu administrativ în suprafaţă de 132,5 km2 şi avea o populaţie ce număra la ultimul recensământ 8144 locuitori.

Din punct de vedere etnic, populaţia avea următoarea structură: 45,4% români, 3,2% maghiari, 2,7% rromi, 0,7% germani, 47,2% slovaci, 0,6% ucrainieni, 0,2% sârbi şi 0,3% alte naţionalităţi şi populaţie nedeclarată.

Prima atestare documentară a Nădlacului datează din anul 1313 când era cunoscut sub denumirea de Noglog. Urmele locuirii pe aceste meleaguri se pierd mult în negura timpului, descoperirile arheologice scoţând la iveală urme ale existenţei pe aceste meleaguri a daco-romanilor. În decursul timpului, Nădlacul, cetate cu fortificaţii de lemn şi pământ, a fost năvălit de tătari, a fost în proprietatea lui Ioan de Hunedoara, a fost donat comandanţilor de oşti Gheorghe-Ştefan şiDimitrie Iaksici care au pus bazele unei noi fortificaţii, a fost pustiit de mai multe ori de turci, a fost distrus din temelii de răsculaţii conduşi de Gheorghe Doja dar de fiecare dată a fost reconstruit.

În anul 1685 oraşul a fost cucerit de armatele imperiale austriece şi a fost integrat în dispozitivul grăniceresc de pe valea Mureşului. Unul din momentele cele mai importante din istoria Nădlacului s-a petrecut în urmă cu cca. 200 de ani când aici a început procesul de colonizare a slovacilor, populaţie ce în prezent este majoritară şi a contribuit din plin la dezvoltarea aşezării. În anul 2004 Nădlacul a împlinit 40 de ani de la declararea acestuia oraş, ani în care armonia şi buna înţelegere a domnit în rândurile populaţiei multietnice.

Deşi economia oraşului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar şi terţiar au avut evoluţii ascendende.

Chiar dacă pentru turişti Nădlacul este un oraş de tranzit, acesta se poate mandri cu o serie de obiective turistice de mare valoare. Dintre acestea se remarcă două monumente istorice şi de arhitectură care domină oraşul: ansamblul bisericii "Sfântul Nicolae" şi biserica slovacă evanghelică. Un alt obiectiv turistic,care nu este indeajuns mediatizat, este parcul natural "Lunca Mureşului", areal de o mare frumuseţe completat cu elemente de faună şi floră de excepţie.

Prima atestare documentară a Nădlacului datează din anul 1313 când era cunoscut sub denumirea de Noglog. Urmele locuirii pe aceste meleaguri se pierd mult în negura timpului, descoperirile arheologice scoţând la iveală urme ale existenţei pe aceste meleaguri a daco-romanilor.

În decursul timpului, Nădlacul, cetate cu fortificaţii de lemn şi pământ, a

fost năvălit de tătari, a fost în proprietatea lui Ioan de Hunedoara, a fost donat comandanţilor de oşti Gheorghe-Ştefan şi Dimitrie Iaksici care au pus bazele unei noi fortificaţii, a fost pustiit de mai multe ori de turci, a fost distrus din temelii de răsculaţii conduşi de Gheorghe Doja dar de fiecare dată a fost reconstruit.

În anul 1685 oraşul a fost cucerit de armatele imperiale austriece şi a fost integrat în dispozitivul grăniceresc de pe valea Mureşului. Unul din momentele cele mai importante din istoria Nădlacului s-a petrecut în urmă cu cca. 200 de ani când aici a început procesul de colonizare a slovacilor, populaţie ce în prezent este majoritară şi a contribuit din plin la dezvoltarea aşezării. În anul 2004 Nădlacul a împlinit 40 de ani de la declararea acestuia oraş, ani în care armonia şi buna înţelegere a domnit în rândurile populaţiei multietnice.

Repere istorice:

sec. XII - este atestată parte a domeniului Nădlac numită Csiga

1241 - tătarii distrug cetatea Nădlacului

1451 - Nădlacul este în posesia familiei de Huniade

1464 - Nădlacul este colonizat de sârbi. Familia Iaksic construieşte aici o cetate şi o biserică

1514 - cetatea Nădlacului este cucerită de armatele lui Gh. Doja

1522 - administratorul domeniului de Nădlac devine eruditul Nicolaus Olahus

1598 - Mehmed Saturdzi demolează cetatea Nădlac

1750 - sârbii părăsesc Nădlacul şi pierd privilegiile grănicereşti

1751 - Nădlacul este repopulat cu populaţie românească şi devine oraş

1803 - venirea şi aşezarea populaţiei slovace în hotarul Nădlacului

1816 - este reconfirmat statutul de oraş de câmpie